Ramana spune că toate fericirea vine de la Sine, adevărata natură, viaţa care curge, Dumnezeu sau orice nume vrei sa-i dai. Fericirea asta e ca Soarele care străluceşte … ea străluceşte tot timpul. Tot timpul.
Mintea e ca o fereastră opaca. Dacă o închideţi, nu există Soare, dacă o deschideţi Soarele straluceste. Deci, am putea cred ca fereastra este cauza luminii. Credem ca fericirea (soarele stralucind pe deplin) şi nefericirea (fara Soare) şi starile intermediare sunt produse ale minţii (fereastră). Chiar daca soarele e tot timpul acolo. In acest context, cum facem sa “atingem” fericirea?
Ascultam nişte muzică şi mintea ta tace, soarele străluceşte. Deci, atunci spui că eşti fericit din cauza muzicii. Sau te întâlneşti şeful tău şi mintea devine agitat şi Soarele nu mai straluceaste. Şi nu mai există nici un Soare. Şi crezi că e din cauza lui. Ei bine … deschide fereastra
